blog oleg bumbac

Culiocelul galben din alimenatară şi piaţă - de ce nimeni nu pune întrebări?

2011-09-21T03:08:00.001+03:00

De când mă ţin minte prin pieţele şi alimentarele noastre culiokul galben o fost şi o rămas o emblemă a shopping-ului. Nu dintotdeauna oamenii îşi aduceau cumpărăturile acasă în culiocel. Acum, însă, indiferent dacă cumperi cârnaţ, macaroane, sodă, crevetci, răsărită, goroh, chefir, jelatină, ridiche roşie, ridiche albă, ridiche de lună, sau orice altceva, culiocelul galben întotdeauna este cel care te ajută să-ţi duci produsele. Viaţa culiocelelor galbene, însă, nu se termină aici. O parte ajung să fie folosite ca săculeţ de gunoi, o parte devin gunoi, unii le spală şi se duc la magazin cu ele a doua sau a treia oară, până nu se rup, altele ajung să zboare de pe un trotuar pe altul până nu se îneacă prin vreo băltoacă sau canalizare pe undeva.

Unele alimentare dau culiocele galbene pedegeaba - cumperi ceva şi vânzătoare face pac! şi scoate de sub tejghea un culiocel galben gratis. Dar aşa lux nu vezi peste tot. De regulă eşti întrebat dacă "doriţi un culiok sau nu?". Dacă zici "da", tre să fii pregătit să mai laşi 50 de bani în plus. Puţini sunt cei care azi îndrăznesc să zică "nu, mulţumesc, am un culioc cu mine", majoritatea cer un culiocel nou, gălbui şi neted. Biznes.
Culiocul galben cu negru a devenit simbolul moldoveanului modern, moldoveanul care cumpără. În piaţa centrală din Chişinău, ca şi alte pieţe, culiocul galben flutură maiestos alături de culiocul violet, mai mare, şi culiokul negru cu calendar, care ambele costă un leu. Vânzătoarele înainte să îţi vândă cartofi, morcovi, clementine, orice, îmbală un deget şi rup cu mâna dreaptă un culiocel în care încep iute a îndesa produsele. Azi am să scriu doar despre culiocelul galben, nu şi despre cele de alte culori, pentru că anume originea lui mă frământă de ani buni. De unde apar aceste culioce galbene, cine le produce şi de ce pe ele de ani de zile scrie acelaşi text în engleză, pe care cu siguranţă puţini îl înţeleg şi nimeni nu ridică nicărieri întrebarea: "ce scrie pe culiok?".
De ce o naţiune întreagă foloseşte culioace galbene cu un mesaj pe care nu îl înţelege? Nu-i asta oare înfricoşător? Bun, eu înţeleg engleza şi ştiu ce scrie, dar din rândurile miilor dintre cei care nu o înţeleg, n-am auzit niciodată vre-o indignare de genul "de ce e pe culioacele galbene un mesaj pe care nu-l înţelegem? ce scrie pe culiocul ista? da poate scrie vre-o prostie? da poate îi vreo tehnică masonică de spălare de creeri?". Nimeni nimic niciodată.

Cheia
Pe omniprezentul culiocel galben scrie aşa: "Sainsbury's - where good food costs less" pe-o parte, iar pe alta: "Low prices week after week". În traducere asta ar însemna: "Sainsbury's - unde mâncarea bună costă puţin" şi "Preţuri mici în fiecare săptămână". Aceasta este descifrarea measajului de pe culiocel. Se pare că (spre fericirea poporului moldav) culiocelul are un mesaj inofensiv. Nu e nimic terorist sau masonic în el. Sainsbury's este o reţea de supermarket-uri engleze, iar culiocelul, se pare, este un culiocel care se dădea gratis în aceste supermarkete în Anglia. Doar că acum, de ani buni, Sainsbury's nu mai dă produsele în astfel de culioace galbene, ci în alt fel de culioace - oranj. Totuşi, la noi ele încă există, şi nu doar că există, dar se şi vând. E un biznes la fel ca şi cel cu haine second hand probabil: în Europa hainele care se dau la gunoi sunt vândute în md la preţuri deloc mici. Culiocelele noastre galbene sunt probabil un stoc enorm de culiocele nefolosite de reţeaua asta de supermarkete care a decis să schimbe design-ul culioacelor lor şi o zis: "na-vă vouă culioacele iestea pedegeaba, că noi amu avem de alt fel şi totuna le aruncăm". Iar noi, ca nişte sărăntoci ce suntem, am luat banalul culioc galben drept un culioc adevărat, când de fapt, acesta se pare că este un culioc din gunoiştea unui supermarket.
Ce mă pune pe gânduri este că acum Sainsbury's foloseşte culioace oranj, culiocele galbene probabil nu se mai produc, deci undeva în vre-un sklad, numărul lor este limitat. Până la urmă se vor termina, şi atunci ce facem noi? Din a cui gunoişte ni se vor aduce data viitoare culioace? Ce culoare vor avea şi ce va fi scris pe ele? Este culiocul galben un simbol al capacităţii de cumpărare moldave sau un amar motiv să credem că încă suntem o ieftineală de popor a cărui oameni îşi vând unul altuia culioace pe care alte popoare le-o dat la gunoi cu 10 ani în urmă?

Englezificarea

2011-06-28T23:15:00.001+03:00

M-am pornit săptămâna trecuta în Londra, un oraş despre care nu ştiu nimic la fel cum nimic din ceea ce s-a intâmplat în viaţa mea în ultimul timp nu ar fi vorbit despre faptul că aş avea de gând să mai adaug în cel mai apropiat timp vre-un post nou în acest blog. Totuşi, dragii şi infimii mei cititori, după cum corect indică retinele dumneavoastră, am decis să actualizez acest şir de articolaşe pe care le scriu aici din Paşte în Paşte. Aşadar, continui ideea cu care am pornit acest paragraf: m-am pornit în Londra. Şi am ajuns.

De ce am plecat?
Am plecat pentru că aşa s-au aranjat lucrurile în viaţa mea că am ajuns într-un punct când nu prea am bani şi am cam mult timp liber grămadă. Aşa că mi-am zis „când o să mă mai plimbu şi eu, dacă nu acum?” şi mi-am luat un bilet la avion. Un alt motiv pentru care m-am pornit pe insulă este şi faptul că mă apăsa cam tare chestia că am învăţat prea bine limba unei ţări pe care, iată, nu mi-am dat tare multe şanse până acum să o vizitez. Ei bine, am schimbat toate acestea şi acum mi-am făcut pe plac.

Cum am călătorit?
Călătoria a fost o amestecătură de nervi la autogara noastră din cauza unui autobuz amânat pentru 2 ore, un fund tăbăcit timp de o noapte dormită din mers şi genunchi amorţiţi din cauza scaunelor aceluiaşi autobuz, designerii căruia nu s-au gândit nici un minut la mine şi la înălţimea mea. Apoi o dimineaţă devreme în Bucureşti, un zbor foarte lin cu mult cer senin şi un loc la hublou de unde timp de trei ore m-am simţit stăpânul întregului continent. Aşadar, per total, am fost un călător fericit, judecând după câţi bani am dat pe o călătorie pentru care cetăţenii care nu doresc s-o ia mai pe ocolite ci direct de pe aeroportul Chişinău, trebuie să plătească dublu.

Ce am găsit în partea cealalată?
Londra m-a întâmpinat cu un soare ghiduş, ascuns printre nori, care nu-i dădeau voie să ridice temperatura peste douăzeci de grade, aşa că tatăl meu, un om care nu iubeşte aerul uscat şi extremele ar fi de acord să se mute aici chiar mâine dacă i-aş spune despre asta. După toată aşteptarea la vama aeroportului, după ce i-am băgat pe gât telefonului meu un sim făcut cadou de stewardesele avionului cu care am venit, după ce am afighit de cât de puţine lire am primit pentru un pumn de euro pe care i-am schimbat, am păşit încrezător peste pragul aeroportului şi iată-mă trăgând primul gât de aer din suflarea acestui oraş care s-a dovedit a fi total diferit de ceea ce mă aşteptam eu să găsesc acolo.

De ce?
Pentru că nici pe departe engleza pe care am învăţat-o eu în şcoli nu e engleza pe care o vorbesc englezii în stradă, pentru că totul e oraşul acesta e mai plin de oameni de culoare decât mă aşteptam eu că poate fi un oraş cu oameni reticenţi şi snobi aşa cum sunt cunoscuţi englezii că sunt. Probabil asta demonstrează că ei, sărmanii, au devenit atât de neputincioşi în faţa valului de imigranţi încât nu se mai vede nici urmă de snobism din ceea ce se spunea vreodată că le-ar fi caracteristic. Acest oraş, fascinant şi diferit de ceea cu ce am fost eu deprins să văd acasă, e atât de plin de viaţă şi de oameni vii, încât pe dată toate motivele despre care mă gândeam eu că m-au făcut să vin aici au de pălit în faţa acestui argument şi nu mai fac faţă şi faptul că am dat peste un loc unde cu adevărat se trăieşte intens mă face să nu-mi pară rău nicio secundă că am ales anume acest oraş pentru a mă bucura de vară şi timpul liber pe care-l am.

Nelu Startan vs Joe Dassin

2010-10-27T15:18:00.003+03:00

De mai mult timp ma gândeam să scriu despre această "coincidenţă", în care Nelu Stratan, a copiat melodia şi refrenul cu "zai zai zai", scrisă şi cântată încă de pe timpurile când el nu era în plan.
Piesa lui Nelu chiar îmi era simpatică, una din puţinele a căror refren îl mai fredonam şi eu din când în când, mai ales în momentele când eram zăizăit de toate şi de toţi. Şi am rămas tare cu gura căscată când absolut întâmplător am dat peste o emisiune matinala la TV5 Monde, un canal francez, unde toţi fericiţi băteau din palme şi cântau "zai Zai ZAi ZAI".
Atunci mi-am zis în gând "că-s prea rece şi nemilos şi că fac rău că nu ascult trăşul moldovenesc de la Stratan până la toţi uanabe-urile de lăutari de prin diferite orchestre de nunţi şi cumătrii. Uite la Stratan cum a ajuns să fie fredonat şi la o emisiune matinală care se difuzează în toată lumea francofonă!".
Însă entuziasmul a dispărut când la sfârşitul zai-zai-zai-zai-iului prezentatorul a anunţat ale cui sunt meritele pentru această piesă. Apoi le-am găsit pe ambele pe Youtube (le-am adăugat mai jos), le-am ascultat şi mi-am autoreconfirmat că da, fac bine că nu îmi tăbăcesc timpanul cu muzica neoriginală a unui interpret total neoriginal, care oricum mă zăi-zăia.

Zai zai zai zai cu Joe Dassin

Zai zai zai zai cu Nelu Stratan

Sunt doar eu unicul căruia nu-i place să facă "ce trebuie"?

2010-10-25T23:23:00.000+03:00

"Trebuie să fac asta...", "dacă vreau ceva, trebuie să fac mai întâi altceva..." - toate sună desutl de cunoscut. Sunt nişte clişee de care ne lovim zilnic. În fiecare zi aflăm că trebuie să facem ceva.
Devin obositor uneori să fii obligat să faci ceva, doar pentru că trebuie. Şi toate în jurul nostru sunt construite anume astfel, ca să te facă să ai impresia că într-adevăr, trebuie.
Întrebarea mea este dacă, totuşi, trebuie cu adevărat să facem lucrurile care ne par că "trebuie"? N-am putea unori să excludem câte ceva din lista de lucruri care trebuie făcute? Ne-ar transforma asta în nişte superficiali, care fac doar ceea ce vor, şi evită să facă ceea ce trebuie?
Societatea noastră quatrumilionară, semiplecată la muncă peste hotare, pentru că trebuie, semirămasă acasă pentru că trebuie să aibă cetăţenie română ca să poate pleca şi ei nu o au (încă), este prinsă foarte puternic în dansul acestui "trebuie". Nu mai face nimeni deosebirea între "fac ceea ce vreau eu" şi "fac ceea ce vor alţii". La noi, "fac ceea ce vreau eu" se rezumă la foarte puţine lucruri, puţini îşi pot permite să-şi facă jocul cu propriile reguli de trai. Cei mai mulţi dintre noi au intrat în capcana lui "trebuie", capcana "fac ceea ce vor alţii".
Pe mine mă oboseşte foarte repede monotonia şi mor tare repede când trebuie să fac lucruri care mie îmi trebuiesc mai puţin şi altora mai mult. Nu înseamnă că sunt un ignorant, pur şi simplu vreau să fac tot ce fac nu pentru că aşa trebuie, ci pentru că aşa vreau eu.
Închipuiţi-vă că într-o zi vă treziţi şi nu mai trebuie să faceţi nimic. Nu trebuie să vă duceţi nicăieri, nu trebuie să daţi nimînui explicaţii, nu trebuie să intraţi pe net dacă nu vreţi, nu sunteţi legat cu nimeni şi cu nimic prin nici o obligaţie. Vă sperie ideea? Eu n-am răbdare să ajung aşa zile :)
Nu mai vreau să fac nimic pentru că pur şi simplu trebuie, iar cel mai mult mă enervez când trebuie să fac ceva ce îmi mănâncă mult timp şi în rezultat tot nimic bun nu iese. Şi ştiu că pierd timpul, şi nu vreau să-l pierd, însă trebuie.
Aşadar, din cauza că urăsc cuvântul "trebuie", urăsc şi următoarele activităţi:
- Când ştiu că pot face ceva mai repede şi sunt oprit de alţii pentru că de obicei toţi fac asta altfel, şi eu trebuie să mă dau cu ei, să fac aşa cum trebuie, nu cum vreau eu. " - Dar e mai repede aşa!!!! - Ei şi ce!!!! Trebuie aşa şi nu invers cum vrei tu"... oaaa! mor
- Statul în rând. mă omoară să stau în rând şi să aştept ceva, orice. E cel mai umilitor exemplu de "trebuie". Ştii să pierzi timpul, simţi cu greu cum trece, şi, totuşi, trebuie.
- Trebuie să stu cu oameni care îmi pierd tiimpul şi care nu aduc nimic nou sau util în viaţa mea. Nu mă consider un ignorant, deloc. Dar oamenii plictisitori, care se supără dacă nu-i asculţi sau cei care n-au simţ la cât de mult timp îţi fură din viaţă şi pe care trebuie să îi rabzi/asculţi, îmi mănăncă secunde de viaţă.
Mai sunt şi alte "trebuinţe" care nu-mi plac, dar pe care le mai trec cu vederea.
Totuşi, un om liber, care în mod ideal ar face ce vrea el, trebuie să facă ceva? Mai urăşte cineva să facă lucrurile "pentru că aşa trebuie", sau m-am găsit eu primul şi unicul aici. Aştept păreri în comentarii :)

Mi-am dat azi juramântul, la Palatul Naţional, împreună cu încă alţi peste 400 de colegi de la medicină generală

2010-06-15T19:39:00.000+03:00

A fost foarte solemn, frumos şi memorabil. Jurământul de azi a fost o sărbătoare pentru noi, studenţii, dar şi pentru părinţi şi profesori, care toţi şi-au pus umărul la crearea noastră ca specialişti.
Din păcate, însă, dincolo de entuziasmul care ne-a copleşit pe toţi, dincolo de pomposul jurământ pe care l-am strigat cu toţii sigur şi fără rezerve, ne aşteaptă totuşi un sistem defectuos, care funcţionează greu, medicii tineri din Moldova sunt întâmpinaţi în continuare de banale probleme ca salarii mici, condiţii proaste de muncă şi probleme de gestionare a resurselor.
Fiind, însă, o zi de sărbătoare, n-am să vorbesc despre lucruri triste, vreau doar să le evidenţiez pe cele frumoase. Şi ca să vă daţţi mai bine seama cum a fost de fapt azi, la Palatul Naţional, unde peste 700 de studenţi absolvenţi ai USMF "Nicolae Testemiţanu" şi-au dat jurământul lui Hippocrate, am făcut o panoramă pe care o puteţi vedea mai jos. Sunt încă sub influenţa impresiilor de azi, mă mai liniştesc puţin şi poate mai scriu câte ceva ;)

Ochii de iepuri şi vinerea asta

2010-05-15T00:57:00.001+03:00

Uneori îmi vin în cap aşchii de amintiri din copilărie despre care n-am ştiut sau despre care am uitat cu desăvârşire. Şi se întâmplă spontan, îmi pot reaminti oameni, unele evenimente, chestii care acum nu au importanţă, dar care atunci mi s-au întipărit adânc în memorie. Una din aşchiile care mi-au răsărit în minte acum câteva zile şi care mă urmăreşte este o amintire veche de pe când eram destul de mic - eram pasionat de tot ceea ce ţinea de "cum funcţionează lucrurile" şi am avut, dintotdeauna şi nestăvilit, o curiozitate insistentă de a afla "ce se află înăuntru?" şi "cum lucrează?".
Curiozitatea asta mi-a distrus toate maşinuţele cu care ar fi trebuit sa ma joc cuminte, a distrus casetofoane, telefoane şi probabil că am intervenit mai prin toate aparatele electrocasnice din casă. Curiozitatea asta m-a făcut să citesc puţin mai multe decât semenii mei,, mai puţin curioşi şi m-a marcat. Amintirea despre care vorbeam la început este parte din şirul de accese de curiozitate de care sufeream şi include o perioadă din copilăria mea fragedă, când după ce un văr mai mare de-al meu a trecut pe la noi şi a tăiat un iepure, eu, din intenţii nobile şi în numele ştiinţei i-am colectat ochii şi i-am pus la păstrare în apă, în cele mai frumoase pahare ale mamei.

Vroiam să am un muzeu de organe şi cei doi ochi ar fi trebuit să fie primele mele exponate.
Din păcate, n-a mers - eu la ai mei 5-6 ani nu prea ştiam nimic despre conservarea ţesuturilor, iar tata avea nas destul de bun ca să-mi desconspire piesele de muzeu puse la păstrare discret, pe dulapuri.
Acum sunt altul.
3 ani în urmă am dat examenul la morfopatologie, unde am studiat pe organe conservate adevărate; nu erau de iepuri. Muzeele de anatomie le-am vizitat de nenumărate ori şi nu doar muzeele. Fascinaţia mea pentru acestea încet, încet se stinge. Locul muzeelor în mine îl ia altcineva - muzeul viu. Sunt absolut convins că nu voi găsi niciodată un muzeu mai enorm, mai complex şi mai impunător decât Omul.
Anume un astfel de muzeu căutam să întâlnesc, probabil, atunci când colecţionam ochi de iepuri, anume un astfel de muzeu am vrut să descopăr, unul în care să rămâi mut de uimire la ceea ce ascunde şi total neputincios să-l înţelegi pe deplin ca un întreg.
Vinerea de azi este o zi specială pentru mine şi toţi cei peste 300 de colegi ai mei din promoţia anului VI de la medicină, fiindcă a fost ultima zi de studiu şi ultima zi când am mai fost studenţi. Sunt şase ani de când am intrat pentru prima oară în aulele USMF şi toţi şase au trecut mai repede decât credeam eu că trece timpul în mod normal. Am înainte, însă, testul final - examenul de stat, şi sper să îl susţin cu bine. Am de repetat tot ceea ce am învăţat până acum şi nu e puţin, aşa că urmează o perioadă destul de încordată în viaţa mea. Însă oricâtă încordare n-aş simţi, ştiu că deja partea mai grea a trecut, a mai rămas doar un pas pentru a închide cercul.
Şi cel mai important e că am înţeles un lucru - nu voi mai construi alte muzee niciodată. Acum ştiu unde pot găsi cel mai extraordinar muzeu al naturii şi încet-încet încep să-i descopăr tainele. Baftă tuturor la examenele finale!

Ieri, deasupra Chişinăului

2010-05-01T09:44:00.006+03:00

Stând cu ochii proptiţi în imensul albastru de ieri, cu irisul încordat şi pupila stresată că nu poate cuprinde deodată întreaga enormitate de cer care se deschidea deasupra mea, mi-am luat aparatul proaspăt reparat cu ambele mâini şi am făcut câteva foto cu ceea la ce-mi place mie să văd - avioane zburând. Şi, dintr-o dată, mi s-o trezit un dor de călătorii, de zboruri şi de nori spintecaţi şi lăsaţi în urmă cu viteza sunetului... Nu mai scriu nimic, doar pun un scurt colaj cu nişte secvenţe din ce s-a primit.
Felicitări tuturor celor ce se spetesc pentru moldovan dream, e 1 mai azi!

Top pe rafturile magazinelor - carnea de animale răcite!

2010-02-26T14:49:00.005+02:00

Ce ne facem dacă ne răcesc orătăniile prin curte? Să presupunem neplăcutul incident când îţi răceşte vaca... Toate bune şi frumoase până într-o zi când descoperi cu stupoare că vaca nu mai dă lapte, rage într-una şi nu se mulge. Ce faci?
Răspunsul corect: O duci la Green Hills
Exact!
Cei de la GH au lansat acum o linie nouă de produse, semifabricate din animale şi orătănii răcite!
Sunt mai ieftine, fiindcă totuşi există riscul să iei gripă de la carnea animalului sau păsării, dar merită.
Ţin minte când eram mic cele mai ieftine din mezeluri erau "salamurile" (dacă pot fi numite astfel) din sânge - krovlaenka. Pensionarii făceau rânduri la magazin când se aducea krovleanka, boschetarii se băteau după ea, cânii vagabonzi dădeau fericiţi din coadă în jurul buticului plin cu krovleankă proaspătă
Ei bine, situaţia s-a schimbat. Acum carnea de animale răcite, plină de gripă şi muci va bate preţul la krovleankă.
Iată mai jos imagini făcute ieri-alaltăieri în GH, cu prea-obositul meu telefon, dar care şi-a făcut datoria şi a fotografiat ceea ce am vrut să vă arăt: carnea de animale răcite, în vânzare, pe rafturi... încercaţi-o, riscaţi... dacă faceţi gripă de vacă, să nu daţi vina pe mine ;)

Nu mai aud nimic!

2009-10-23T23:51:00.000+03:00

Mi-am laut dopuri de urechi. N-am stiut ca poti trai in atata liniste... E o senzatie pe care n-am avut-o pana acum. Te simti in acelasi timp linistit dar anxios putin, fiindca parca iti pierzi ceva din siguranta in sine )) foarte faina senzatie... Astepti sa auzi sunete, si ele nu-s.

Mi le-am luat din doua motive: primul este ca vreau sa incerc sa vad daca merg si pentru apa, fiindca nu imi place cand imi intra apa in urechi si racesc repede, iar al doilea motiv este colegul meu de camera. Sper ca el nu a citi aceste randuri negre despre dansul, dar ma enerveaza la culme cand deschide televizorul in timp ce eu citesc sau scriu pe blog... Asa ca, in incercarea mea disperata de a gasi o rezolvare amiabila a problemei, in loc sa ma cert cu el, mi-am infundat urechile. Despre eficienta procedurii va tin la curent ;)

Si ca sa ma mai laud putin cu noua mea achizitie, le am si acum in urechi chiar cand scriu acest post, si ma umfla rasul putin de situatia in care am ajuns. Sper ca sa ajute la fel de mult la prevenirea intrarii apei in urechi la innot la fel cum blocheaza sunetul. Cei care au probleme cu apa sau colegii de camera si vor o pereche, se vand in farmacii, ~35 de lei.
Daca vreti sa imi spuneti ceva, va trebui sa scriti comentarii, fiindca altfel nu va aud. :)

Cogâltz-cogâltz!

2009-10-05T23:09:00.003+03:00

N-am putut sa ma abţin şi să nu fac cu telefonul o fotografie acestui panou. Am mai văzut şi altele similare în centru, din aceeaşi campanie publicitară probabil, cu acelaşi model în prim-plan şi vreau sa mă pronunţ referitor la prestaţia doamnei din foto şi, în general, la calitatea banner-ului: mi se pare de-a dreptul hilar.

Poate în foto făcuta de mine nu se vede bine, însă dacă treceţi pe la hidrometeo pe Grenoble, îl puteţi vedea în marime naturală şi n-are cum să nu te umfle râsul când îl priveşti.

Totul: felul în care bea, cât a baut din sticlă, sticla, expresia feţei, buzele, ochii daţi peste cap, gâtul încordat, soarele-n ochi, repet, totul din acest banner, îmi trezeşte un molipsitor râs fâsâit şi mă face să nu-mi doresc ca şi eu vreodată să beau tot aşa, din gorlâşcă, apa cu fâs, Cahul.

Sfaturi simple ca sa nu faci gripa

2009-10-03T00:10:00.002+03:00

Perioada rece a anului ne va aduce nu doar troiene de zapada, dar si tot felul de virusi gripali, care ne vor ameninta starea de bine si sanatatea. Si cum noua ne place sa fim sanatosi, fara ca sa ne curga nasul, iata ce trebuie sa facem pentru a evita virozele:

- Evitam pe cat de mult posibil persoanele infectate, racite, care dau semne ca ar fi asa, ca ar avea temperatura. Cel putin 1 metru trebuie sa pastrezi intre tine si persoana bolnava pentru a reduce riscurile de transmitere a virusului pe calea aeriana

- Consumam legume proaspete, fructe, bem ceaiuri caldute, pastram igiena si ducem un mod de viata sanatos... Sistemul nostru imun este foarte suparacios, si daca vrea ceva ce nu-i dai, te tradeaza. Ai grija sa il antrenezi si sa ai un bagaj de minerale si vitamine.

- Banalele batiste si servetele de nas trebuie sa fie de nelipsit, in special daca noi suntem cei care au starea de rau, sunt raciti, temperatura, etc. Cel mai bine e sa stai acasa in aceste cazuri, altfel te comporti foarte egoist atunci cand urci in transportul public sau vorbesti cu colegii in timp ce stii ca ai simptomele unei gripe.

- Virusul gripal nu se trateaza cu antibiotice. Se trateaza cu antivirale, dar in cazuri grave, si cu vaccinuri (vaccinarea in fiecare an). Gripa de tip nou nu se trateaza inca. Se asteapta un vaccin in urmatoarele luni, dar acesta va fi foarte putin si insuficient pentru toti.

- Nu atinge cu mainile murdare nasul, ochii, gura, buzele. Mainile sunt foarte murdare, chiar daca sunt curate :). Si mai sunt vectorii de transmitere a virusirilor.

- Daca stii ca vei merge intr-un mediu cu gripati, e o idee buna sa folosesti un antiviral intranazal. Unguentul cu oxalina (7 lei in farmacii) se aplica in ambele narine si protejeaza impotriva infectiilor virale respiratorii, previne infectarea pe cale nazala.

In gripe paza buna, trece primejdia rea. Doar constientizand pericolul si luand masuri elementare de protectie, ne putem proteja pe noi si pe cei dragi.

As vrea foarte mult iarna asta sa nu fac gripa, asa cum am facut anul trecut: e foarte neplacuta si mi s-a parut o vsnicie pana m-am pus iar pe picioare. Fiti sanatosi si fara viroze!

Iar pentru cei care or sa ne poesteasca despre gripele lor, mai jos pot adauga comentarii si discuta la tema... Toti sunt bineveniti!

5 motive de ce nu-mi place interentul de la Orange

2009-10-02T23:23:00.003+03:00

Scriu postul acesta intr-o pauza fortata pe care Orange ne-o impune noua, utilizatorilor de Internet Acum, fara ca s-o fi cerut vreodata. Eu, un simplu utilizator, cu modem usb, stau acum si ma gruzesc fara internet. Daca cititi acest post, inseamna ca, totusi, conexiunea s-a restabilit pana la urma... Dar asta nu e o scuza pentru intreruperile in viteza. Asadar, am 5 motive ca sa consider internetul de la Orange e un serviciu mai prost decat se spune in reclame:

1. Primul si cel mai enervant: se intrerupe fara motiv. Odata cu modemul, se autoinstaleaza o programa speciala care monitorizeaza viteza, ofera optiuni de conectare, etc. Acest soft indica ce viteza de conectare ai. Unoeri viteza devine 0.0kb/s si ingheata. Sau se deconecteaza de la retea fara motiv - foarte neplacut, mai ales cand vrei sa postezi ceva important pe blog, cum e postul asta :)

2. Viteza este slaba, mult mai slaba decat cea care se vehiculeaza si mai mult de 600 kb/s n-am mai vazut si nici nu cred c-o sa vad vreodata. Asta nu inseamna si ca lucreaza cu aceasta viteza. Cea de lucru nu e mai mare de 200 - 100 kb/s. Asta e la Botanica, in inima orasului... Ce se intampla la tara? De fapt, stiu ce se intampla, findca saptamana trecuta eram intr-un autobuz care mergea la nord si in spatele meu 2 tineri discutau cu un laptop in brate problema vitezei Internet Acum si cat de necalitativ este serviciul oferit dincolo de Chisinau in timp ce nu li se incarca nici skype-ul.

3. Daca vreau imbunatatirea vitezei, trebuie sa tin compu la nivelul mesei, langa fereastra... Este recomandarea pe care mi-a facut-o Olga, o reprezentanta Orange la 777. Mi s-a dat de inteles ca daca nu indeplinesc aceste criterii nu pot avea pretentii la viteza... Bine, dar daca eu nu vreau sa-mi tin compu pe masa si nu pot sta langa fereastra, atunci sunt condamnat la viteza de dial-up forever?

4. Modemul are inclus in el o cartela sim. Daca este semnal puternic, ai si viteza nitel mai mare. Semnalul pe care-l am la telefon (tot Orange) nu coincide cu cel de la modem, desi tin telefonul si modemul alaturi. Daca se intampla sa pierzi semnalul si sa nu ai nici o liniuta, viteza cade la 0.0 kb/s si vine partea interesanta: nu te poti deconecta de la retea. Modemul nu poate comunica retelei ca vrei deconectarea, fiindca nu-i semnal. La calculatorul meu nu doar ca tine la nesfarsit "Disconnecting...", dar se blocheaza incet-incet restul aplicatiilor ca pana la urma sa se blocheze tot. Reincarcam, oftam, rabdam...

5. Limita de trafic (4 gb pentru optiunea de 150 lei) iti ajunge exact pentru cat sa iti poti controla mailul, sa intri de vreo 2 ori pe zi pe un sait cu ceva si 2 filmulete pe youtube. Si gata. 4 gb pe zi inseamna 130 de mb/zi, adica nu atat de mult pe cat pare si prea putin ca sa simti ca ai internet. Iata de ce mi-am dezactivat incarcarea imaginea in firefox si mi-am pus un add-on care blocheaza incarcarea reclamelor (adblock)... Ca-n criza... Si stiu operatori care pentru 150 lei iti ofera net nelimitat si ca la carte.
Intre timp, cat am tot scris, s-a refacut conexiunea, postez acest articol si ii invit pe cei cu probleme similare sau care vor sa se dea cu parerea sa adauge comentarii mai jos.

Vaccin impotriva HIV

2009-09-24T23:16:00.000+03:00

Specialistii chinezi anunta azi ca au descoperit un nou vaccin impotriva virusului HIV, care scade cu 30 la suta posibilitatea de infectare si care s-a aratat eficient pe un lot de 160000 de voluntari thailandezi.
Responsabilii spun ca sunt foarte optimisti in privinta rezultatelor si ca nu sunt la sfarsit de drum: vor continua cercetarile.
Este un succes urias al virusologilor moderni, luind in considerare faptul ca virusul HIV se recombina cu o viteza uimitoare si este practic imposibil sa reusesti sa faci un vaccin pentru o forma: imediat undeva el se recombina si face o noua varianta de virus, total diferita.
In lume in fiecare zi 7500 sunt infectati.

Lingeriile din Chisinau

2009-06-04T00:44:00.000+03:00

Stiu ca-s niste observatii cam puerile, n-ar trebuie sa atrag atat de multa atentie la gafele de pe panouri si din strada (caci sigur nu sunt facute intentionat), dar nu ma pot abtine...
Ca nish nu poti sa mergi normal pe drum si sa treci indiferent pe langa o dugheana ca asta de pe Ismail, unde trei dive de pe panouri te indeamna imbracate sumar, sa intri in "lingeria" lor moderna...
Interesant, ce s-o fi schimbat asa de mult in ultimul timp in "lingerie", ca dintr-o data ceea ce a fost pana acum a devenit invechit?
Ce aduc nou astia cu "lingeria moderna" in curentul "lingeriilor"?
Tre sa-mi iau inima-n dinti si sa intru intr-o zi sa vad in ce consta modernitatea acestei "lingerii". Poate mergem mai multi odata si ne fac reduceri?

hăpibărfdăitumi!

2009-05-23T08:58:00.001+03:00

Azi e ziua mea de nastere si am sa:
mananc cata torta am sa vreau eu
am sa imi fac planuri pe anul care vine
am sa stau cu oamenii mei cei mai dragi
am sa astept sa ma felicitati in comentarii :P
am sa-mi iau ceva ce-am vrut de mai mult timp
am sa-i multumesc mamei mele pentru tot ce-a facut pentru mine
am sa muncesc un pic (sa nu uit pe ce lume traiesc)
am sa ma culc tarziu
hoaa... ce zi plina si maare, tre sa fug, ma duc sa atac o torta de pe undeva ;)

Bonjour, cuciu!

2009-05-22T20:28:00.000+03:00

Ieri-alataieri pe langa magazinul Bucuria, un catel voios dadea fericit din coada dintr-o ladita pusa pe bicicleta...
N-am putut sa nu-i fac o fotculita, ca mie mi s-a parut tare sociabil si fotogenic :)
Asta cred ca a supravietuit castrarii in masa pe care primaria a pornit-o, se vede ca n-are fluturas albastru in ureche... Sau poate il ducea amu stapanul la castrare, cine stie?
De fapt, gata, castratul maidanezilor s-a incheiat, caci "castratorii" romani au fost fugariti dupa 7 aprilie pe motiv ca faceau contrabanda cu testicule de caini vagabonzi moldovenesti, si asta e impotriva constitutiei RM.

Şi fel de IQ au aşiia de la Aqua UnIQa?

2009-05-22T17:10:00.000+03:00

Nu ştiu cât de mare este legătura dintre cei care au inventat brandul Aqua UnIQa şi cei care le-au făcut abţibildurile pentru frigidere, cert e că apa lor, care chipurile ar trebuie să ridice coeficientul de inteligenţă, se pare că-l scade :) (asta dacă şi cei care au scris pe frigider, au băut înainte de asta apa lor. Dacă au băut "Gura Căinarului" sau "Morşinskaia" - mea culpa)

În fine, "Ca să ramâneţ sănătoşi" tre de băut Aqua UnIQa - ăsta-i verdictul.
Găfărit de-aista te pune pe gânduri - dacă au agramaţi la scris slogane, oare cine naiba se ocupă de apa pe care o toarna în sticle?... Tot de-aiştia?
Bine, eu nu vreau să-mi crească ei IQ-ul, aşa că Aqua UnIQa - banned forever... sau, cel puţin, pentru atâta timp cât mai sunt şi altele la acelaşi preţ :)
...plus că atomul lor de I2 (iod), roşu, pentru mine seamănă foaarte mult cu un ovul uman în aşteptarea unor... iq-uri cu codiţă :)) hehe... da poate apa asta îi plină de iq-uri? cine ştie...

La 1499 taxistii au prea multa voie buna

2009-05-22T13:07:00.000+03:00

Ma intorceam azi de la universitate si la intersectia grenoble si Testemitanu aud pe cineva fluierand ritmic si tare din masina... Pe masura ce s-a apropiat am inteles care era treaba - taxistul de la 1499 avea dat la maxim o piesa cu "ciornye glaza", piesa care sta ca ringtone la 1/2 din cei care merg dimineata cu mine in troleu, iar soferul, efectiv, fluera din toate rasputerile dupa ritm, cu geamurile coborate... concert in aer liber. Plus ca la semafor s-a oprit, era rosu, si a hotarat sa mai bata si din palme... :) Am facut repede 2 foto cu telefonul; acum vad ca tre sa-mi iau tel cu rezolutie mai mare :)...

Mda, taxisti cu asa dispozitie n-am vazut inca niciodata, cred ca la 1499 le dau ceva de energizante... Oricum, nu mi-ar placea sa nimeresc in masina cu soferul ala sau cu altii ca el, de aceea 1499 - banned forever. Desi, am auzit multe zvonuri despre taxisti beti sau drogati, iar un prieten chiar mi-a povestit despre cum in ochii lui un taxist a oprit in timpul calatoriei si si-a injectat in vena o doza... Culmea, nu?

Anul trecut, daca imi aduc bine aminte, asociatia taxistilor din Moldova a facut un congres in care au adoptat o serie de criterii si reguli de coportament, inclusiv si imbracamintea taxistilor, care oricum nu se respecta nici azi... Nemaivorbind despre eliberearea bonurilor de casa - taxometrele puse numai de ochii lumii prind praf nu numai in masinile 1499, dar in toate celelalte... Un alt mic mare dezastru al nostru... of, mlea...

Cucii si berzele spun multe despre ce fel de an vei avea

2009-05-12T19:55:00.000+03:00

Daca ai auzit un cuc cantand anul acesta pentru prima oara si nu aveai la tine nici un ban - la sigur vei sta fara bani tot anul... Cucii deja incep sa cinte, eu azi am auzit unul, deci luati-va permanent bani cu voi, obligatoriu... Eu am avut un leu :P (sper sa nu raman doar cu asta pentru tot anul)

Si daca vezi berze - poti sti cum vei sta cu dreagostea --> daca vezi o barza singura (pentru prima data in an) vei fi singur toaa vara iar daca >2 iti vei gasi multi prieteni... Exact 2 berze vazute inseamna ca iti vei gasi persoana iubita vara asta (nu stiu ce se intampla cu cei care deja o au)... :P

Asa ca, tineti bani prin buzunare (pentru cuc) si mergeti la gradina zoologica (sa vedeti perechi de berze) si veti avea bani+love tot anul... ;) Sunt sfaturi pe care le-am auzit si eu, nu stiu pe cat sunt de reale, dar pe vreme de criza, merita sa te agati de tot, pana si de cantatul cucilor

Da' trolebuze cu stereo system ati vazut? Eu da :P

2009-05-12T19:38:00.001+03:00

Astia de la transport electric nu obosesc sa ne/ma uimeasca. Lanseaza troleibuze made in moldova, reconditioneaza tralicele spisuite de 25 de ani si le fac noi, captusesc scaunele cu covoare, etc... Eu vad destul de multe modele de troleibuze, fiindca circul des cu ele... Asa ca despre cine, cum si in ce fel de troleibuze merge am ce va spune...
Dar asta cu difuzoare m-a dat gata...
In locul difuzoarelor pentru anuntarea statiilor, ei au montat niste boxe destul de puternice la prima vedere, sterpelite de pe la vre-un centru muzical, cred, si cit am mers de la gara pina la Unic am ascultat retrofm si soundtrackul de la "v mire jivotnyh"... romantica totala...
Doar ca au uitat de 2 lucruri:
1. In transport public, din cate stiu eu, este interzisa difuzarea muzicii, posturilor de radio, etc (pare-mi-se a fost o decizie a CMC)
2. Nu la toti li-i vesel. Eu aveam problemele mele in cap, nu vroiam muzica, sunt sigur ca pe altii ii durea poate un dinte, sau au pierdut pe cineva drag sau au motive sa NU vrea sa asculte piesele preferate ale soferului... asta merge si pentru soferii de rute...
Noi amu suntem in comunismul vesel, totul tre sa sara in sus de veselie si voie buna :) N-avem voie sa fim tristi... Tre sa ascultam muzica!

Monumentul lui Kotovski a fost curatat de vopsea dupa 9 mai

2009-05-12T19:36:00.000+03:00

Dupa mai bine de o luna de trandaveala mi s-a pornit si mie pofta sa mai adaug cateva posturi in umilul meu blog, care sper si eu, ca tot omul, sa ajunga cat mai sus si cat mai departe in ochii lumii (se citeste google).
buuun...

In acest post vreau sa atrag atentia asupra unui interesant caz ce a avut loc in inima capitalei, mai exact in fata hotelului Cosmos, unde un amorez a scris cu spray gri cu vreo 2 saptamani in urma, in rusa "Ira, ya tebia liubliu" pe ambele parti ale monumentului cu cal (cacofonie cu cai :)... Bine, eu stiu doar ca monumentul cu cal e inspirat de un personaj alegoric - Kotovski, prezenta lui in inima capitalei noastre pentru mine, personal, e o ofensa, si ma bucur ca totusi un rusofon a fost primul care s-a incumetat sa faca grafitti de iubire pe pedestalul calaretului sovietic.

Trec des (de 2 ori pe zi cel putin) pe langa el, si ma miram -- chiar nu obsera nimeni cum declaratia de iubire pentru Ira sta neatinsa... Pana si de 9 mai monumentul a fost lasat scris. Chiar daca nimeni n-a mers acolo cu flori de aceasta zi, nu i s-a facut pomelnicul calului si lui Kotovski, oricum, sunt practic sigur ca pentru cei de orientare pro-rusosovietica, calul si calaretul din bronz din fata hotelului Cosmos are o conotatie emotionala si istorica importanta... Deci, de ce a fost lasat de izbeliste? Sau era prea slab griul si nu se evidentia prea tare? Sau se tolereaza mesajele de iubire in rusa pe monumentele sovietice?

Ei bine, n-a durat mult placerea... Eu chiar ma gindeam ca vor mai aparea si alte inscriptii pe el, alte declaratii de iubire, alte pareri, sugestii... Se pare insa ca s-au autoactivat cei de la salubrizare si ieri, 11 mai, 2 barbati cu diluanti au sters frumos totul... Kotovski e ca nou...
Sau poate insasi Ira a dat un telefon si a rugat sa-i fie sters mesajul adresat ei?... Nu se stie...
Sau poate i-au facut loc Irei pentru o declaratie pe marmura... are deja tot dreptul (la replica) :))

22 mai: rectific - pe Ira o cheamă de fapt Inga :)

Criza Mondiala is now following you on Twitter

2009-02-23T22:25:00.000+02:00

Mda, sa-ti faci cont pe twitter cu numele de Criza Mondiala e o idee buna. Dar sa te apuci sa-i urmaresti pe toti - nu stiu... :)
Noi si asa suntem speriati si nu stim unde sa ne ascundem de criza.
Credeam ca noi, astia din spatiul mioritic suntem mai feriti de efectele crizei (guvernul a spus-o), cel putin pina la alegere - cand colo - umbla pe twitter.
De fapt, nu prea ai ce lua de pe contul meu de twitter, abia am reo 6 update-uri :) dar simplu fapt ca te am in "followers" deam' nu ma face sa ma simt bine.
Cu vreo 10 min in urma am scris despre cum poti reusi sa iti imparti banii astfel ca sa-ti atingi toate scopurile pe termen lung, insa acum, nu stiu daca e valabil si in toiul crizei mondiale...
Vom vedea :)

Cum îţi poţi atinge scopurile, oricât de neverosimile ar fi?

2009-02-23T21:17:00.000+02:00

Îmi place să citesc tot mai mult despre dezvoltarea personală şi modurile în care te poţi programa pentru a reuşi. Dacă e să recunosc, sunt subiecte destul de ademenitoare şi captivante - cu toţii ştim că am primit în "dar" un corp cu posibilităţi extraordinare, trebuie doar să căutăm şi să găsim cheia către aceste posibilităţi.
Iar ca să reuşeşti în tot, nimic nu poate fi mai important decât să ştii exact spre ce te îndrepţi, să ştii unde vrei să ajungi şi cum te vezi peste o anumită perioadă de timp.

Ideea cu definirea punctului unde vrei să ajungi, este valabilă pentru orice scop pe care ţi-l pui, important este ca acesta să rămână,totuşi,la nivelul realităţii noastre - ştii că zborurile pe lună s-au întrerupt şi vor fi reluate abia în 2020 :) Nu ar fi realist să-ţi propui drept scop să dansezi tango în scafandru pe Lună peste 2 ani. E mai aproape de realitate să devii un dansator profesionist de tango în 2 ani.

Odată ce defineşti şi vezi clar ce îţi doreşti, sau unde te vezi - decizi timpul exact când tu doreşti ca acest lucru să se întâmple şi când crezi că se poate întâmpla. Decizi de cât timp ai nevoie pentru a-ţi împlini scopul. Pot fi câteva săptămâni sau câţiva ani. Important este ca aceasta "dată limită" să fie setată, tu să o ai în cap, să ştii că timpul e o resursă care se consumă. Nu trebuie să fugi de data exactă, deoarece dorinţa pe care doreşti să ţi-o îndeplineşti are nevoie de un cadru exact în timp, altfel rămâne la nivel de vis şi idee.

Calculează-ţi costul scopurilor
Trăim într-o lume materială. Totul are un preţ, scopul pe care ţi-l pui (casă nouă, slujbă mai bună, maşină nouă, haine din magazinul X, etc.) are o valoare - o valoare în timp, bani, efort. Trebuie să calculezi preţul dorinţei tale, trebuie să ştii în termeni exacţi cât te va costa ca acest lucru să se întâmple, care va fi preţul pe care va trebui să-l plăteşti.

Atribuie fiecărui scop pe care îl ai preţul lui real, scrie-l obligatoriu pe hârtie (inamicul trebuie "privit în ochi" :) ). Nu uita sa adaugi şi timpul de care ai nevoie pentru aceasta,cum am mai spus - timpul nu este o resursă fără de preţ (atâta timp cât nu-ţi pasă ce faci cu timpul tău). Eu obişnuiesc să fac asta în felul următor:

Toate au preţul lor. Eu, pentru scopurile mele din următoarele 18 luni am nevoie de 12800+ lei
Această sumă este preţul pe care trebuie să-l plătesc pentru dorinţa mea de a mă simţi bine şi împlinit.
Cei 12800 lei / 18 luni = 711 lei/luna
711 lei/lună = 24 lei zilnic
Va trebui să-mi găsesc deci, un job care mă plăteşte 2 dolari zilnic pentru următoarele 18 luni, dacă doresc să îmi ating scopurile şi peste 1 an şi jumătate să pot spune "da, sunt un om fericit".

Odată ce ai în faţă scopul, data limită, timpul şi suma de bani de care ai nevoie îţi este de 10x mai uşor să te orientezi în ce direcţie trebuie să mergi, ce trebuie să întreprinzi.
Nici nu mă îndoiesc de faptul că orinţele multora dintre cei care mă vor citi vor costa mult mai mult decât posibilităţile de a le acoperi financiar.
Sunt în aceeaşi barcă cu tine, însă sunt sigur că voi reuşi să-mi ating target-ul (ţinta) dacă voi dori acest lucru şi voi insista asupra lui. Nimeni niciodată nu o să-mi ofere toţi banii de care voi avea nevoie pentru a-mi acoperi dorinţele, va trebui să muncesc până voi ajunge să obţin ce îmi doresc, însă voi şti precis de ce şi cât am nevoie, voi şti ce caut.

Lumea e un spaţiu plin de oportunităţi, posibilităţi. Cel mai important este să nu te laşi dus de val şi să uiţi sau să amâni împlinirea dorinţelor tale şi a împlinirilor din viaţa ta. Iată de ce este important să îţi păstrezi visele pe hârtie, clar şi la vedere. Această aruncătură de dorinţe şi scopuri, e de fapt un angajament pe care ţi-l iei faţă de tine, şi odată ce îţi promiţi ceva, îţi va fi mai uşor să te ţii de cuvânt şi să rămâi sincer cu tine însuţi.

Sper că acest articol să te fi ajutat cât de puţin şi să îţi redea dorinţa de a visa. Trăim într-o lume foarte alertă, nu e bine să uităm de noi. Comentariile tuturor sunt binevenite! :)

Al zilionulea blog pe Pământ, primul blog pentru mine

2009-02-14T23:06:00.000+02:00

Stau faţă în faţă cu monitorul alb şi spaţiul care se uită gol spre mine, rugându-mă să scriu ceva.
Cursorul este cel mai obraznic dintre toţi - nu se opreşte din clipit.
Îmi îndemn cele zece degete de la mână şi pornesc primele mele litere din acest blog, care, ca şi multe altele de până acum, va deveni în timp o mică tribună a mea. Toţi avem nevoie de astfel de tribune - locuri de unde să vorbim pentru a fi ascultaţi.
Aşa că azi, chiar în seara zilei în care alţi mii îşi sărbătoresc dragostea şi se bucură de iubirile din jurul lor - eu fac un mic pas pentru voi şi unul mare pentru mine, începând primul meu blog.
Celor care au avut timp şi răbdare să citească până aici le mulţumesc şi probabil că atunci când voi veţi citi aceste rânduri, eu deja oi avea sute de posturi adăugate şi voi fi nelipsit de prin toate blogfesturile posibile (am planuri mari).
Baftă tuturor şi baftă mie + răbdare şi dedicaţie.
Fii bun!