10 Cele Mai Urâte Clădiri Noi din Chişinău

Astăzi am decis să fac un top al celor mai urâte clădiri din oraş construite recent şi care nu au nici în clin nici în mânecă cu aspectul general al oraşului. Poate nu sunt eu cea mai potrivită persoană care ar avea dreptul să aducă critici arhitecţilor şi tuturor celor implicaţi în consturcţia acestor clădiri, dar o fac din punctul de vedere al simplului trecător, care zi de zi este pus faţă în faţă cu aceste amalgamuri de sticlă şi beton şi îşi pune mâinile în cap.

Locul 10 - Bloc de oficii pe strada Lev Tolstoi

Pe locul 10 se află o clădire care se contruieşte de ceva timp pe strada Lev Tolstoi din capitală, într-o zonă centrală şi care bine că este ascunsă de vegetaţie pe jumătate şi nu e chiar la o stradă centrală. Oricum, acoperişul proeminent cu unghiuri ascuţite şi sălbatice, geamurile în diferite unghiuri şi culorile prost alese te fac să te întrebi unde oare se uită cei care investesc bani în aşa ceva şi ce vor să transmită arhitecţii ca mesaj atunci când dau viaţă la asemenea urâţenii.

Locul 9 - Blocul de locuit "Agregat"

Un bloc de locuit puţin mai la vale de blocul de oficii despre care tocmai am scris a intrat şi el în top. Motivul: culoarea stridentă şi nereuşit aleasă, geamurile urâte şi (nici nu mă miră) termopan, cu balcoane mici şi, probabil, fără nicio practică pentru locatari, cu un logo mare "Agregat" lipit în frunte (nu se vede în imagine, dar se vede bine din strada Ismail), acest bloc şi-a câştigat poziţia în acest top pe bună dreptate. M-am apropiat de această clădire şi tot aveam impresia că jos te simţi ca sub pălăria unei ciuperci imense: parterul este scobit în clădire, nicio legătură între toată compoziţia arhitecturală - această clădire este exemplul de bloc clasic care se construieşte zilele acestea în Chişinău: din materiale ieftine, urât proiectat, urât asamblat şi strident colorat. Mizerabil desigur.

Locul 8 - Hotelul "Manhattan"

Am văzut fotografii din interiorul hotelului şi parcă arăta mai bine, unii spun că sala lor de conferinţe nu-i mai mare decât un dormitor, dar aceasta este o altă problemă. Pe din afară hotelul arată ca o grămadă de bare de metal aurii, sau nişte turle de cetate de unde aştepţi să scoată cineva vre-un tun, un fel de castel medieval patetic. Clădirea are pereţii exteriori aplicaţi cu foi metalice, o alegere nereuşită pentru un hotel şi care îl face să arate ca o oarecare altă dugheană din oraş.

Locul 7 - Linella şi oficii, pe Mircea cel Bătrân

Şi în sectorul Ciocana am descoperit două cladiri noi şi urâte de mama focului, recent construite şi încă nu pe deplin populate, care emană dorinţă de avangardă şi, în acelaşi timp, idei proaste şi lipsite de practică. Ambele sunt situate pe bulevardul Mircea cel Bătrân, în prima, cea de pe această poziţie a clasamentului meu, deja activează un supermarket al reţelei Linella, probabil la etajele superioare vom avea din nou ofisuri şi alte bazagonii. Locul 7 e prea puţin pentru această sluţenie neagră, dar eu sunt bun astăzi.

Locul 6 - Oficii pe Mircea cel Bătrân

Alături de clădirea de care am scris acum, la doar trei paşi se ridică falnic o altă caşă-maleaşă de sticlă şi metal colorat strident şi cu mult nonsens. Această construcţie nu are nimic în comun cu ce se întâmplă în jur, este probabil o apucătură a arhitectului de a impresiona clientul şi de a-i proiecta ceva "ca la nimeni" şi iată ce a ieşit: o poiată care arată urât şi care nu aduce nimic bun pe faţa acestui mic şi pestriţ oraş în care trăim. Te uiţi de trei ori la clădirea asta şi precis că faci un atac de epilepsie.

Locul 5 - Bloc de oficii pe Ismail

O altă capodoperă a arhitecturii urbane moldave este acest somplex de oficii care ba se construia, ba nu se mai construia, ca într-un final să vedem ce au vrut arhitecţii de fapt să scoată la lumină: nimic bun şi frumos, desigur. Nu înţeleg de ce clădirile noi trebuie toate să fie făcute din sticlă, cu geamuri în loc de pereţi şi să aibă câte o dâră de roşu sau portocaliu ţipător pe ele, sau vre-o bârnă proieminentă din structură? Aduce aceasta ceva frumos? Îi pare cuiva acest lucru modern şi practic? Mie nu. Locul 5 pentru această nereuşită structură şi scoateţi măcar nafig bannerul cela cu "Arenda" de pe acoperiş - vă face să arătaţi ca nişte deşovci disperaţi să găsească clienţi printre trecătorii ce vin de la piaţa centrală.

Locul 4 - Un alt coteţ, vis-a-vis de Gară

Devin deja obositoare chestia cu culori pastelate şi prost alese, multă sticlă fumurie şi plăci de metal pe post de pereţi exteriori. Această capodoperă stă foarte rău în faţa Gării feroviare din Chişinău (care este o adevărată lecţie pentru tinerii arhitecţi ai timpurilor noastre, zmunciţi după cicele şi tot ce străluceşte). Dacă era ridicată undeva pe vre-o stradă ascunsă, probabil nu-i dădeam atât de multă importanţă, însă se află pe locul 4 anume pentru pentru că e chiar în faţa gării şi e urâtă foc. Mai bine semănau iarbă şi ne bucuram cu toţii. Şi ce avem noi atîrnat şi pe acest coteţ? Desigur că nelipsitul baner "Arenda". Jizus!

Locul 3 - Grand Hall

Până la reconstrucţia de anul trecut centrul comercial Grand Hall arăta mizerabil. Acum arată dezastruos. Totul repugnă: faţada, acoperişul care întrece puntea Titanicului la proeminenţă, culorile blegi şi cel mai mult: farfuria sau OZN-ul cela înfipt în partea dreaptă a clădirii care aşa şi nu am putut înţelege ce este. Locul 3 şi se poate şi mai mult, pentru că e urât, respinge ochiul, nu se combină acoperişul albastru cu faţada arcuită, nu am înţeles care-i treaba cu strachina argintie înfiptă în coasta construcţiei. Cât despre interior pentru cei care nu au avut ocazia să meargă acolo: e o caşă totală, oglinzi şi culori ţipătoare care aduc a o chinezărie ieftină şi deloc practică.

Locul 2 - Biserica cu turlă de termopan

Anul trecut am pus şi pe Twitter o poză cu acestă biserică din Chişinău, o "minune" arhitecturală. Nu sunt sigur dacă se fac slujbe acolo sau nu, cert este că e cu uşile deschise de câte ori am trecut pe acolo, ceea ce înseamnă că locul e funcţional şi nu e o glumă. Pentru curioşi: se găseşte pe strada Trandafirilor şi este o biserică cu turla şi jumătate din acoperiş făcute din geamuri masive fumurii. Cealaltă jumătate a acoperişului este din ţiglă sau nu ştiu ce material. Uşile - ca de la o alimentară ordinară (din nou termopan), acoperişul e ujas, nimic nu aduce a biserică, ci, mai degrabă, a un oficiu al unui popă. Dar cu ceea ce a ajuns să fie religia şi popia la noi (un business murdar şi ridicol), acest lucru nu mă miră atât de tare. Locul 2 pentru acest lăcaş şi sper să se găsească cineva cu o piatră să le spargă turla, poate pun una normală, să arate locul a biserică şi nu a panouri solare.

Locul 1 - Atrium - Shopping, Business şi Agrement

De când mă ţin minte această clădire se tot afla în stagnare. În sfârşit, un nene cu bani, probabil, a pus japca şi a încercat să facă ceva folositor pentru oraş şi să nu se piardă bunătate de loc central. Şi ce credeţi că a ieşi din această iniţiativă nobilă? Un c*cat, desigur.
Clădirea se află în faţa Grand Hall-ului, este imposibil să nu o observi şi, deşi încă nu e deschisă şi se mai lucrează la ea, deja se vede că va fi nimic altceva decât o altă beşică cu puroi pe faţa arhitecturii oraşului. Pe mine această clădire mă duce cu gândul la Sauron, Turnul Ochi din Stăpânul Inelelor. Nu mă miram dacă apărea şi pe acoperişul Atrium un ou sau o bilă care ar face-o să arate la fel (încă nu e târziu). Atrium e pe locul 1 în topul meu al celor mai urâte clădiri din Chişinău construite recent şi este exemplul absolut de arhitectură urâtă, dezgustătoare, de clădire ieftină şi împopoţată cu faţade metalice, care cu siguranţă că va găzdui oficii strâmte, magazine cu chiloţi din China şi jumătate din ce se vinde la Sedimoi Kilometr în Odesa.
Cum zice bunelul meu: "Eu le-aş da atoma la toţi!"

De ce cele mai frumoase fete sunt în Moldova?

Cu toţii am auzit, nu o dată, faptul că cei care vin în Chişinău rămân miraţi de câte fete frumoase avem noi pe metru pătrat. Acum, că s-a încălzit afară,  a început o întreagă debandadă de fese şi leaşchi pe trotuarele oraşului, unde zilnic se perindă sute de buci care mai de care mai fâţâite şi mai strâns mulate cu vreo minijupă sau vre-un lasin. Regula de bază: cât mai lasciv, cât mai provocator, cât mai sexy. 

Parcurile oraşului acesta, mic şi ruginit, adună acum zilnic doritoare de plimbări, care prin felul lor de a fi şi de a se purta contrastează atât de puternic cu mizeria şi dezolarea care pluteşte în jur. Ceva nu se leagă între o fată prea frumos îmbrăcată, pre exagerat machiată, care merge ziua amiaza-mare în haine de club pe aleea unui parc cu trotuare mizerabile, crăpate, prăfuite, cu apă în băltoace după ploaia de ieri, cu culioace fâlfâind prin iarba „gazonului”, o iarbă necosită şi răsînflorită, într-o ţară bolnavă şi care supravieţuieşte la limita limitelor.

Străzile acestui oraş, mai ales spre seară, se umplu de cupluri. Prin majoritatea lor cu greu distingi vreo două care într-adevăr emană armonie şi naturaleţe. În rest, ceva bolnăvicios se întâmplă. 

Ea: extramachiată, depune mult efort ca să se îmbrace bine, să poarte tocuri înalte, să arate foarte bine. 

El: neglijent, uneori chiar în costum sportiv, poate chiar şi să scuipe seminţe. 

Ea: disperată să îi facă pe plac, îl ţine strâns de mână, se uită rău la alte fete care merg singure şi îi fac ocheade prietenului ei, uneori acceptă să i se ridice vocea la ea, îi permite să o insulte. 

El: nu depune mari eforturi pentru a se face plăcut, e distant, îşi permite să o înşface de braţ şi să o bâjbâie sau chiar să o sărute public. Săruturile sunt de cele mai multe ori agresive, cu mult patos şi limbi încurcate, departe de sărutul prietenesc pe buze care ar arăta într-adevăr un sentiment. În cazul nostru e vorba de un sărut al dominanţei, demonstrarea a cine-i cel mai puternic, săruturi sexiste.

De ce fetele noastre sunt frumoase? Credeţi că în Franţa nu sunt fete frumoase? În Anglia nu sunt? Unde nu sunt? În America nu sunt fete frumoase? Sau nemţii nu au fete frumoase? Peste tot sunt, credeţi-mă. Diferenţa este că la ei fetele nu au ca scop principal să îşi etaleze frumuseţea. Fetele noastre de prin căminele studenţeşti paote nu mănâncă când li-i foame, nu merg la un film, nu ies la o îngheţată dacă asta e versus la o pereche de pantaloni, pantofi, liftici sau mai ştiu eu ce cosmetică. 

Şi care e politica cu care sunt crescute fetele noastre acasă? „Să speli, să faci mâncare, să creşti copii, să faci curat, să ţii casa”. Acest dibilism de spălare de minţi a fetelor începe de pe când ele încă se nasc: lor li se cumpără podguznici rozovi, cuşmuliţă rozovă, papucei rozovi, jucării rozove, păpuşi în rozov, ele sunt fete, ele trebuie să poarte rozov, unii le bortelesc urechile fetiţelor la un an şi le pun cercei, de aur, le vopsesc pereţii camerei unde acestea dorm în rozov, le culcă în cearşafuri rozove, ele sunt fete, ele trebuie să fie fete, lor li se cumpără jucării de genul cratiţe, farfurii, părinţii le cumpără kaleaskă pentru păpuşi, pelinci pentru păpuşi, să înveţe a creşte păpuşi, să înveţe a creşte copii, să înveţe a face mâncare, să înveţe a face curat. Ele sunt fete, ele pentru asta şi sunt!

Nu vi se pare anormal ca fetele din Moldova să fie atât de disperate în a le face pe plac băieţilor? De ce în ele s-a dezvoltat atât de puternic această dorinţă de a fi mai frumoase, mai perfecte, de a place bărbatului, de a fi pe placul soţului? De ce fetele nu ar depune tot atâta efort în a arăta bine în aceeaşi măsură cât şi bărbaţii? 

Pe de altă parte, de ce bărbaţii noştri sunt atât de nepăsători la modul cum arată, cum se îmbracă şi cum se comportă? Dacă le întrebaţi pe femeile din străinătate care este părerea lor despre bărbaţii din Moldova, ele unanim vă vor răspunde că moldovenii sunt printre cei mai urâţi bărbaţi. 

Cine în societatea noastră a impus această dogmă precum că femeile trebuie să fie fiinţe de bucătărie şi anexe la aspirator? De unde a pornit ideea că ele trebuie să fie pe placul bărbatului şi să cheltuie bani şi efort pentru a arăta extrem de bine atunci când sunt în public? De ce femeile moldovence sunt atât de disperate de a fi sub aripa „protectoare” a unui bărbat? E normal ca bărbatul să fie considerat fiinţă mai superioară şi dacă da, pentru ce merite?

Nu sunt sigur de unde a pornit totul, un lucru ştiu sigur: regăsim acest cult al bărbatului în religia noastră. Şi înclin să cred că anume religia este de vină pentru această situaţie banală şi aiurită în care trăim şi ne complacem cu toţii. Iar moldovenii, fiind un popor foarte religios, uneori exagerat de religios, sunt puternic influenţaţi de cultul bărbatului din religie. 

Cine e dumnezeu? E bărbat. Bărbatul a creat lumea. Dumnezeu are un un fiu. El nu a vrut fată. El a vrut băiat. Fetele în genere îs curve, ele nu trebuiesc la casă. Baiatul îi baiat: ai un băiat, ai şi un stâlp la bătrâneţe şi tot. 

Cine ne conduc bisericile? Preoţii. Bărbaţi. Femeile nu au dreptul nici să treacă pe lângă altar. Femeile sunt murdare, ele stau pe stânga în biserică, cu capul acoperit. Femeile sunt din start blamate doar pentru simplul fapt că sunt femei. Religia se învârte în jurul bărbatului ca simbol, iar femeia nu este decât o coastă a acestuia. 

De ce? Ea a muşcat din mărul dat de diavol, de atunci toată lumea trăieşte rău şi ele sunt vinovate pentru asta. Bărbatul orice n-ar face e bine, femeia n-are dreptul. Ea e mai slabă, mai proastă, mai păcătoasă. Locul ei e la piciorul bărbatului. Să îi facă pe plac. Să îl spele. Să îl hrănească. Să-i măture prin casă. Ea e femeie, nu poate face tot. Că-i mai slabă şi nici nu-i aşa de deşteaptă. 

Iată de ce, inconştient, toate femeile noastre se machiază strident, îşi pun unghii false cu naraşivanie, îşi pun gene false, îşi cumpără utiujok şi îşi îndreaptă părul cu disperare, îşi fac melirovanie, îşi dau ultimii bani pe haine şi papuci în mall şi gemenii, sunt gata să facă trei gastrite pe an, numai să nu manânce mai mult că se îngraşă, se parfumează ascuţit, îşi umflă buzele şi îşi belesc ochii când fac poze, fac totul pentru a-i fi pe plac lui, bărbatului din rutieră, din troleu, bărbatului de pe stradă, bărbatului de la serviciu, bărbatului din acelaşi bloc, bărbatului ei, tuturor bărbaţilor. Ea e femeie, au îmbrăcat-o permanent în roz, de mică i-au tot cumpărat jucării farfurele, polonice şi kaleaskă de păpuşi, i-au făcut găuri în urechi şi i-au pus cercei, i s-a spus că-i mai slabă şi nici chiar aşa de deşteaptă, dar măcar un lucru poate face bine: să-i fie pe plac bărbatului. Femeile pentru asta şi există pe faţa pământului. De asta şi avem cele mai frumoase femei.